Despre lactate cu Camelia Hoinarescu
Maria Popa
Mananc sanatos facebook
Mananc sanatos google plus
Contact mariapopa.com

Lactatele. Bune sau rele?

 

de Camelia Hoinarescu, specialist in Nutritie

 

 

Sursele de proteine animale sunt carnea, laptele cu toate derivatele sale si ouale. Alimentatia moderna se bazeaza in cea mai mare parte pe acestea, neapeland decat rar la sursele de proteine de origine vegetala (soia, fasole uscata, linte, naut, mazare uscata, cereale integrale, alune crude, seminte crude, nuci crude, ciuperci).

Toate alimentele contin proteine, inclusiv salata verde. De aceea, astazi, alimentatia noastra abunda de proteine. Ele trebuie sa fie ultima noastra grija, pentru ca e foarte greu sa ai o dieta care sa contina cantitatea ideala de proteine, ele fiind mai mereu in exces.

 

Pentru exemplificare,priviti cateva cifre:

 

- cantitatea de proteine necesare unei persoane de 70 de kg, cu activitate normala (nu sedentara, atentie!) este de cca 70 g pe zi si cam tot atatea de grasimi din care doar 10% sa fie saturate.

- cantitatea medie de proteine consumate in dieta noastra zilnica este cu mult peste 100 g proteine / zi, adica dublu.

 

In medie

  • 100 g branzeturi contin 20 g proteine si 30 g grasimi (majoritatea saturate)
  • 100 g carne contine 18 g proteine si 14 g grasimi (majoritatea saturate)
  • 2 oua contin 14 g proteine si 12 g grasimi
  • 100 g legume proaspete contin 2 g proteine si 0.3 grasimi (in cea mai mare parte nesaturate)
  • 100 g fructe contin 0.8 g proteine si 0.4 g grasimi.

 

Observati ca branzeturile au un continut foarte mare de grasimi. O sa incep discutia noastra cu o comparatie intre carne si lactate (in special branzeturile). Cei mai multi dintre noi consideram carnea ca sursa principala de proteine. Ne inchipuim ca ducem o viata mai sanatoasa daca o consumam mai rar, sau o excludem din alimentatie. Multi se mai feresc de carne din cauza presupusului continut de hormoni de crestere. Dar mai toti uitam de lapte si de branza.

 

Eliminarea carnii, duce de cele mai multe ori la exces de branzeturi. Statistica ne arata, nu numai ca nu am rezolvat nimic, ci am crescut continutul proteic, care oricum era mai mare decat necesarul si am dublat continutul de grasimi saturate si colesterol.

 

Laptele este incarcat de hormoni de crestere. Lucru firesc, deoarece reprezinta sursa de hrana a tuturor puilor nou-nascuti, perioada in care acestia, indiferent de specie, cresc cel mai rapid. Branzeturile concentreaza continutul de hormoni, proteine si grasimi din lapte, fiind un produs foarte dens nutritional. Din pacate, marea majoritate a vitaminelor hidrosolubile (B-uri de exemplu) raman in zer.

 

Copiii noilor generatii cresc mai mult, intra la pubertate mai repede. Dam vina pe carne, cand, de fapt, cel mai voinovat fenomen este consumul exagerat de lapte, lactate si branzeturi. Copiii cresc repede, brusc si mai toti sufar de lipsa de calciu. Lipsa favorizata de excesul de lactate. Poate pare paradoxal, dar nu e. Dar va rog sa nu intelegeti gresit. Lactatele trebuie sa existe in orice alimentatie a unui om normal, sanatos, dar in cantitati mult, mult mai mici. Populatiile care consuma putine lactate sau deloc, nu se confrunta cu osteoporoza.

 

Mai trebuie luat in seama ca o dieta bogata in proteine si grasimi animale este una care favorizeaza inflamatia si edemul (retentia de apa). Daca la asta mai adaugam un continut mare de sare precum au branzeturile, starea de sanatate va fi afectata.

 

Se spune ca laptele de capra este de preferat celui de vaca. Da, este oarecum corect, pentru ca e DOAR mai usor digerabil. Continutul de grasimi, proteine, hormoni, este similar cu cel al laptelui de vaca. Cel de capra este chiar putin mai gras, dar grasimile sale sunt ceva mai simple din punct de vedere chimic, deci mai usor digerabile si asimilabile. Laptele de capra contine lactoza. Cei care au intoleranta trebuie sa fie precauti, chiar daca acest lapte o contine in cantitate mai mica.

 

Industrializarea vine si ea cu dezavantajele ei. Este clar ca nu pot fi hraniti toti oamenii cu produse de ferma, cultivate sau produse ca acum 100 de ani sau mai mult. Este clar ca, la astfel de produse, nu pot avea acces decat din ce in ce mai putini. Tot ceea ce e produs in masa inglobeaza niste compromisuri. La lactate, pe langa faptul ca trebuie sa prelungesti termenul de garantie, sa asiguri un cost cat mai mic pe unitate de productie, este nevoie sa gasesti solutii pentru perioadele cand productia naturala de lapte scade. Orice fabrica trebuie sa poata produce o anumita cantitate pentru a fi cat de cat profitabila. Laptele e o materie prima “inconsecventa”, in perioadele reci nu acopera cererea. Deci in aceste perioade se va apela la lapte praf. Se face acest lucru de zeci si zeci de ani, inca de cand s-a inventat si folosit pe scara larga laptele praf. Peste tot. Presiunea preturilor a mai facut ca o parte din grasimile din lapte sa fie inlocuite cu substituenti de natura vegetala (grasimi vegetale, de cele mai multe ori hidrogenate).

 

Branza topita, atat de populara si de ieftina, atat de gustoasa si la indemana de folosit, este unul dintre cele mai “interesante” si surprinzatoare produse. Ea reprezinta modul de a valorifica absolut orice deseu, rest sau lot ratat. Totul este amestecat, topit si aditivat, rezultand o pasta pe cat de gustoasa pe atat de nesanatoasa.

 

Pentru ca piata o cere, au aparut produsele lactate degresate. O alta gaselnita, caci de cele mai multe ori a scoate grasimea inseamna sa modifici consistenta. Pentru a o reda, trebuie sa folosesti trucuri, cum ar fi sa adaugi amidon. Asa ca tot ce contine grasime sub 2% e de evitat. Iar produsele cu 0% grasimi ar trebui sa va dea serios de gandit, la fel cum sucurile cu 0 calorii contin lucruri mai nocive decat zaharul.

 

Evitati iaurturile dulci! Stiu ca e foarte comod sa oferi copiilor iaurturi dulci, cu ambalaje viu colorate, facute special pentru ei, cu continutul la fel de colorat ca ambalajul. Toate contin zahar, potentatori de arome si o sumedenie de alti aditivi, coloranti, etc. Nu fac decat sa perverteasca gustul si sa excite creierul. Mai bine luati un iaurt normal, puneti o lingurita de zahar in el sau cateva fructe taiate proaspat. Macar stii cat de cat ce mananci.

 

Ehei, se poate scrie o carte despre industria asta, ca despre oricare alta. Pana la urma totul se rezuma la ce putem face. Putem sa fim cumpatati. Daca doriti sa renuntati la o sursa de proteine animale, renuntati intai la lactate si branzeturi nu la carne. Dar cel mai bine, daca sunteti sanatosi, nu renuntati la nimic, ci doar reduceti consumul in general.

 

Pentru copii alegeti sa le dati o singura masa pe zi care sa contina lactate/branzeturi fara a mai adauga la acea masa alte proteine de natura animala (carne, oua) ci legume, cereale integrale, fructe, nuci, alune, seminte.

 

Pentru adulti, e suficient sa mancam 4 zile pe saptamana, cel mult, cate o masa pe zi, care sa contina lactate/branzeturi fara alte surse de protein animale la acea masa, combinati cu produse de origine vegetala. Si dozati-va portia. De exemplu o portie de telemea/cascaval este cat 3 degete alaturate. Fiecare cu degetele sale :).

 

Sunt sigura ca o sa apara intrebarea: bine, dar de unde o sa ne luam calciul? Din foarte multe alte alimente: nuci/seminte crude, soia (lapte, boabe, tofu), lapte vegetal (de soia, migdale, orz, ovaz), fasole uscata, legume verzi (salate, spanac, broccoli, ceapa, usturoi), carne, peste (in special cel din conserve, mic, care se consuma cu tot cu oase), etc.

 

Nu uitati ca dulciurile contin surse de lapte sau derivate… Povestea poate continua!

 

Cu drag,

 

Camelia Hoinarescu

 

 

Imparte cu prietenii...

Lactatele. Bune sau rele?
Dietator

Specialist in Nutritie

 

Membru al Ordinului Practicienilor de Medicina Complementara din Romania

 

www.facebook.com/dietator

0724 251 669

Strada Polona, Sector 1, Bucuresti

Articole similare:

Retete de sezon